În 2007, juranlistul ateu Christopher Hitchens publica volumul ”Dumnezeu nu este mare: procesul contra religiei”. Una din afirmațiile sale era că „arheologia modernă a contrazis cele mai multe din istoriile biblice vechi...” Teza lui Hitchens a ajuns să fie ridiculizată chiar de arheologia modernă.
Răstignirea. Până în 1968, unii critici atacau raportul crucificării, pe motivul că cei condamnați nu erau pironiți, ci legați de lemn. Raționamentul era că fierul era prețios și nu merita să fie risipit pe osândiți. În acel an, însă, Vassilios Țaferis a găsit osemintele unei victime a răstignirii, pe nume Yehohanan Ben Hagakol. Călcâiul acestuia era străpuns de un piron de fier, al cărui vârf îndoit la 180 grade purta așchii din lemnul de măslin al trunchiului crucii. Rămășițele erau datate între anii 70 și 100 d.Hr.
Doctorul Luca, secretarul lui Pavel. Dacă descoperirile arheologice aruncă o lumină generală asupra contextului vieții lui Isus Hristos, cele referitoare la cartea Faptele Apostolilor, scrisă de grecul Luca, confirmă în mod neașteptat personaje și locuri geografice exacte. Medicul Luca a fost însoțitorul apostolului Pavel în călătoriile misionare care s-au desfășurat între anii 45 și 61 d.Hr, pe o un traseu complex de cca. 17.000 km, pe mare și pe uscat.
Stilul minuțios, caracteristic cercetătorului și martorului contemporan, îl plasează pe Luca printre cei mai pedanți istorici ai vremii. El înșiră numele a 32 de ținuturi, 54 de localități și 9 insule, fără nici o greșeală (poate cu o singură incertitudine: portul Fenix din Creta - Fapte 27:12). El menționează corect cele două modalități de a dobândi cetățenia romană (Fapte 22:28); el descrie procedura provincială de pedepsire în mod corect (Fapte 24:1-9); până și felul în care un roman putea fi luat în custodie și încarcerat pe propriile sale spese (Fapte 28:16.30-31). Cât privește persoanele, Luca identifică 110 indivizi pe nume, dintre care unele au fost confirmate de surse extra-biblice.
Faptele Apostolilor este o mărturie extrem de importantă prin raportarea sincronă a celor mai importante evenimente care au marcat începuturile creștinismului: convertirea mulțimilor și al preoților (cap.2-5); martiriul lui Ștefan (7:54-60) și a lui Iacov (12:1-2); răspândirea Evangheliei dincolo de hotarele Iudeii (cap. 8-10); covertirea lui Pavel din Tars (cap.9) și călătoriile sale misionare.
Cu totul remarcabil este faptul că Luca nu menționează nimic despre martiriul Iacov, fratele Domnului (cca. 62 d.Hr.), nici al lui Pavel (între 64-67 d.Hr.) și nici al lui Petru (între 64-68 d.Hr.). De asemenea, lipsește orice referire la catastrofalul război iudeo-roman și distrugerea Templului din Ierusalim (între 66-72). Acestea obligă datarea cărții cel târziu la anul 62 d.Hr., Există un consens general între cărturari că Faptele Apostolilor este cea mai timpurie și indubitabilă probă cu privire la istoria creștinismului.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu